Vrei sa alegi creditul ipotecar

Vrei sa alegi creditul ipotecar ?

Vrei sa alegi creditul ipotecar ?

Vrei sa alegi creditul ipotecar , iata parerea celor de la Coltuc si Asociatii. Cei mai buni avocati pe drept penal,juridic civil ,banci. Vezi si #livecoltuc .

Iată ce ar trebui să ştii inainte de a merge la bancă şi de a-ti lua banii mult visati pentru achizitionarea bunurilor pe care le doresti.

Vrei să cumperi maşina visurilor tale si nu ai bani? Sau să te vezi cu nişte bani în plus fără să te gândeşti prea mult la viitor?

Cu siguranţă vei recurge la creditul ipotecar,  cea mai des întâlnită formă de creditare. Dar poate ar fi bine să te gândeşti de 1000 de  ori  înainte să intri pe uşile băncii. Lăsând deoparte numeroasele detalii asupra cărora e bine să te informezi atunci când vrei să te împrumuţi. Coltuc si Asociatii scriu pe scurt despre aspectele referitoare la interdicţia de înstrăinare pe care, de obicei, băncile o instituie in contractele de credit.

Să zicem că ipoteca grevează casa în care locuiești și la un moment dat te gândești că ai vrea să vinzi casa și să te muți. Stabilești prețul, găsești potențiali cumpărători. Însă cum stă treabă cu banca în ecuația asta? Interdicția e acolo. Înseamnă ceva?

Ce se întâmplă dacă nu ceri voie băncii și te apuci să vinzi?

Potrivit art. 2.376 Cod civil, actele de dispoziție asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar dacă dobânditorul bunului cunoaște stipulația din contractul de ipotecă ce interzice transferul sau declară că acest transfer este echivalent cu neîndeplinirea obligației garantate.

Persoana vizată de textul de lege este dobânditorul/cumpărătorul, căruia i se acordă această protecție contractuală de a își satisface interesul indiferent dacă a cunoscut ori nu interdicția de înstrăinare.

Implicit, înstrăinătorul (care este debitorul ipotecar) beneficiază de această protecție, actul juridic producându-și în mod valabil efectele urmărite de părți. Problema se pune în situația în care debitorul ipotecar nu a cerut acordul băncii.

Chiar dacă obligația de a nu face pe care o are debitorul poate să nu însemne nimic pentru terții de bună ori rea-credință, ea este totuși o obligație contractuală care trebuie respectată în baza forței obligatorii a contractului (art. 1270 C. civil).

Prin urmare, debitorul înstrăinător va răspunde contractual față de creditorul său (banca) pentru încheierea unui act de înstrăinare ce are ca obiect bunul ipotecat, adică, creditorul va putea cere daune-interese pentru încălcarea obligației.

%d blogeri au apreciat: