Cum fac sa ma stearga de pe google (NOU)#google

Dreptul „de a fi uitat „ de google a fost stabilit de CJUE

Cum fac sa ma stearga de pe google (NOU)#google

 

Opinie COLTUC MARIUS VICENTIU,CEO COLTUC SI ASOCIATII https://coltucsiasociatii.ro/ si specialist GDPR .

Cum poate fi obținută delistarea (sau înlăturarea informațiilor personale din rezultatele generate de motoare de căutare .

(GOOGLE, YAHOO, YOUTUBE FACEBOOK) .

Operatorul motorului de căutare recomandă ca, inițial, solicitarea să îi fie adresată operatorului site-ului sursă și, doar dacă acest lucru nu se concretizează. Să se facă o solicitare directă Google. Acest lucru ar putea fi și în interesul persoanei vizate. Din cauză că înlăturarea de pe site-ul sursă ar duce și la negenerarea de rezultate viitoare privind acea informație . Pe toate motoarele de căutare, nu doar pe Google Google, de exemplu, oferă o procedură specifică pentru acest lucru .
În orice caz, persoanele interesate pot folosi acest formular pentru a face o solicitare de delistare.
Presupunând că operatorul site-ului sursă a șters informația ce apărea pe acel site, persoana vizată de acele date ar putea. Totuși, avea interesul să facă o solicitare Google, privitoare la așa-zise „informații care nu mai sunt relevante”, pentru a grăbi procesul de delistare.

În privința tipurilor de informații ce pot fi înlăturate din rezultatele unei căutări pe Google, acesta oferă următoarele exemple:

•    imagini nedorite;
•    materiale pornografice false, referitoare la solicitant, și care au fost distribuite fără acordul acestuia;
•    date sensibile, precum cele medicale sau financiare etc.
Până la acest moment, au fost făcute aproape un milion de cereri de delistare (înlăturare a rezultatelor referitoare la datele personale ale cuiva) din rezultatele generate de Google. Dintre acestea, însă, doar 46.2% au și dus la o delistare propriu-zisă. În România, de exemplu, cele mai frecvente tipuri de informații ale căror delistare este dorită sunt cele referitoare la aspecte profesionale (27,1%). Tot în România, la extrema opusă, se află informațiile privitoare la istoricul infracțional al unei persoane (6,8%).