Vaccinat la locul de munca OBLIGATORIU

Vaccinat la locul de munca OBLIGATORIU

Vaccinat la locul de munca OBLIGATORIU

COVID-19 SI POZITIA CU ANGAJATII Ce trebuie să știi ca angajator

coltuc-si-asociatii-consultanta-firme-criza-covid-19-infiintari-firme-recuperare-creante

COVID-19 SI POZITIA CU ANGAJATII Ce trebuie să știi ca angajator

 

Update 16 martie 2020: ca urmare a publicării decretul de urgență de către Președintele României, munca la domiciliu și telemunca pot fi ambele dispuse prin act unilateral al angajatorului (conform legii, acestea se făceau prin act adițional la contractul indvidual de muncă).

Se suspendă o parte din controalele din partea ITM-ului. Află tot ce trebuie să faci în cazul unui control din partea ITM-ul cu angajați care lucrează de acasă

1. Stabilirea unor programe individualizate de muncă

Care se face cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză, în conformitate cu prevederile art. 118 din Codul Munciicu respectarea duratei normale legale a timpului de muncă care este, ca regulă de 40 de ore pe săptămână, 8 ore pe zi conform art. 112, alin. (1) din Codul muncii.

Prin program individualizat de munca putem avea ca exemplu, atat de prevenire, cat si ca situatie exceptionala, modificarea programului standard de la 09 la 17:00, de exemplu, la adoptarea unui program care să-l ajute pe angajat sa se ferească de perioadele aglomerate în care sunt folosite mijloacele de transport în comun, deci să-l treacă la un program de la ora 08 la ora 16:00.

Însă acest program se particularizează în funcție de fiecare angajat și nevoile atat personale, cat si profesionale ale acestuia.

Ce trebuie să reții este că trecerea la un program individualizat de muncă se face numai cu acordul sau la solicitarea salariatului. Așadar, angajatorul nu poate să vină mâine să-ți zică că ți-a schimbat programul.

2. Modificarea temporară a locului de muncă la domiciliul salariatului, făcută în mod unilateral de angajator

Modificarea temporară a locului de muncă la domiciliul salariatului, în conformitate cu prevederile art. 108-110 din Codul Muncii, unilateral, în conformitate cu prevederile art. 48 din același act normativ, sau prin acordul părților, cu precizarea în mod expres în decizia sau, după caz, în actul adițional de modificare a locului de muncă, a următoarelor elemente:

  • faptul că salariatul lucrează de la domiciliu;
  • perioada în care se aplică această măsură;
  • programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului său și modalitatea concretă de realizare a controlului;
  • obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime și materialelor pe care le utilizează în activitate, precum şi al produselor finite pe care le realizează.

Utile: care e diferența între munca la domiciliu și telemunca

Munca la domiciliu este o forma de munca la distanța efectuata de către acei salariati, așa cum îi defineste codul muncii la art. 108, care îndeplinesc, la domiciliul lor atribuțiile specifice funcției pe care o dețin (spre exemplu, inginer de software care lucrează remote sau operator de call-center). Elementul esențial este că se face la domiciliul salariatului.

Telemunca este o forma de organizare a muncii în care o activitate poate fi efectuată cel puțin o zi pe luna sau saptamana în alt loc decat cel organizat de către angajator, deci nu neapărat la domiciliul salariatului, ci poate la un prieten sau la o rudă.

Bine de știut: ce înseamnă modificarea contractului individual de muncă prin acordul părților și unilateral

Din legislație reies două distincții, respectiv ca un contract de munca poate fi modificat prin acordul părților (art. 41 Codul Muncii) sau unilateral de către angajator (art. 48 Codul Muncii).

Regula o reprezintă acordul părților, iar excepția atunci când angajatorul decide să modifice unilateral (adică de unul singur) contractul de muncă, conform dispozițiilor legale, fără a mai avea nevoie de un acord al salariatului în acest sens.

Modificarea este prin acordul părților atunci cand atat angajatul, cat si angajatorul sunt de acord sa modifice aceleași elemente ale contractului de munca.

De exemplu, dacă angajatul dorește un program de la 10 la 18:00, deoarece trebuie să își ducă copilul la scoala în fiecare dimineață la ora 09:00, iar angajatorul este de acord cu aceasta deoarece are nevoie de cineva care sa ramana într-o ședință importantă de la 17:30 la 18:00, pot conveni la modificarea programului.

Însă modificarea este unilaterală la inițiativa angajatorului dacă programul de la 08:00 la 16:00 este instituit pentru protejarea sănătății salariatului și ferirea sa de locurile aglomerate pentru a nu fi expus riscului de contaminare cu COVID-19 sau orice altă boală considerată periculoasă.

3. Telemunca

Desfășurarea activității prin telemuncă, în urma încheierii unui act adițional la contractul individual de muncă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, atunci când îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține salariatul presupune folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor. 

Altfel spus, dacă munca pe care o face angajatul se poate realiza de la distanță (remote) atunci se poate opta pentru telemuncă. 

Actul adițional care modifică contractul individual de muncă va conține următoarele elemente:

  • precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă;
  • perioada și/sau zilele în care telesalariatul își desfășoară activitatea la un loc de muncă organizat de angajator;
  • locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, convenite de părți;
  • programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului și modalitatea concretă de realizare a controlului;
  • modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;
  • responsabilitățile părților convenite în funcție de locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, inclusiv responsabilitățile din domeniul securității și sănătății în muncă;
  • obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz;
  • obligația angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozițiile din reglementările legale, din contractul colectiv de munca aplicabil și/sau regulamentul intern, în materia protecției datelor cu caracter personal, precum și obligația telesalariatului de a respecta aceste prevederi;
  • condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă, precum cele de internet, cablu, imprimantă etc.

În cazul instituirii, în condițiile legii, a stării de carantină sau în caz de forță majoră, contractul individual de muncă se va suspenda de drept, în conformitate cu prevederile art. 50 lit. c) și f) din Codul Muncii.

În această situație, angajatorul are obligația de a asigura instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă.

Utile: munca la domiciliu vs. telemunca – asemănări și deosebiri

De aici trebuie făcută distincția între munca la domiciliu prevăzută de art. 108-110 din Codul Muncii și telemunca prevăzută de Legea nr. 81/2018 privind desfășurarea activității prin telemunca.

În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce le revin, telesalariații organizează programul de lucru de comun acord cu angajatorul, în conformitate cu prevederile contractului individual de muncă, regulamentului intern și/sau contractului colectiv de muncă aplicabil, în condițiile legii.

În schimb, la munca la domiciliu salariatii își vor stabili singuri programul de lucru.

La cele două forme de muncă, angajatorul este în drept să verifice activitatea salariatului, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, în condițiile legii.

În cazul activității de telemuncă, contractul individual de muncă conține, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (2) din Codul Muncii, următoarele:

a) precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă;

b) perioada și/sau zilele în care telesalariatul își desfășoară activitatea la un loc de muncă organizat de angajator;

c) locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, convenite de părți;

d) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului și modalitatea concretă de realizare a controlului;

e) modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;

f) responsabilitățile părților convenite în funcție de locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, inclusiv responsabilitățile din domeniul securității și sănătății în muncă în conformitate cu prevederile art. 7 și 8;

g) obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz;

h) obligația angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozițiile din reglementările legale, din contractul colectiv de muncă aplicabil și/sau regulamentul intern, în materia protecției datelor cu caracter personal, precum și obligația telesalariatului de a respecta aceste prevederi;

i) măsurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul angajaților și care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod regulat;

j) condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă.

Contractul individual de muncă la domiciliu se încheie numai în formă scrisă şi conţine, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (2) din Codul Muncii, următoarele:

a) precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu;

b) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului său şi modalitatea concretă de realizare a controlului;

c) obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime şi materialelor pe care le utilizează în activitate, precum şi al produselor finite pe care le realizează.

 

INFORMATII OFERITE DE AVOCATII EXTERNI AFILIATI https://avocatzamfirescu.ro/

 

Ce risc daca fumez la munca – ca angajator si ca salariat (Coltuc si Asociatii)

Ce risc daca fumez la munca - ca angajator si ca salariat (Coltuc si Asociatii)

Ce risc daca fumez la munca – ca angajator si ca salariat

   Articol scris de Coltuc Marius Vicentiu,manager coltucsiasociatii.ro – Consultanta afaceri firme

Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun și Ordinul MAI nr. 163/2007 .Pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor sunt actele normative care ne interesează în această discuție.

Ca regulă, fumatul în spațiile închise de la locul de muncă este complet interzis prin lege scrie http://coltucsiasociatii.ro/

 

Notă: Cât privește fumatul folosind țigareta electronică, în lege nu există decât o referire la aceasta: este interzisă în mijlocul de transport în comun. Având în vedere că această interdicție vizează doar aceste spații, rezultă că nu se aplică și în celelalte, precum spațiile închise de la locul de muncă. Acum ceva vreme a fost propusă în Parlament interzicerea totală a folosirii țigaretelor electronice, dar proiectul nu a ajuns lege, fiind respins.

Există însă o excepție pentru camerele special amenajate — camerele de fumat — dacă sunt folosite exclusiv pentru asta, .Dacă nu sunt spații de trecere sau de acces în spații publice închise (de pildă, holul nu ar putea să aibă niciodată funcțiunea de cameră de fumat). Dacă au sisteme de ventilație funcționale (asigură eliminarea fumului din tutun, cu presiune negativă). Dacă au scrumiere, extinctoare și sunt amenajate potrivit normelor privind prevenirea și stingerea incendiilor și, în fine. Dacă sunt marcate cu indicatoare (“Cameră pentru fumat”, “Loc pentru fumat”).

Notă: Legea definește spațiul închis de la locul de muncă în felul următor:

“orice spațiu care are un acoperiș, plafon sau tavan și care este delimitat de cel puțin doi pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent. Aflat într-un loc de muncă, astfel cum este definit în Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006”.

Mai departe, normele de apărare contra incendiilor stabilesc că fiecare firmă și instituție publică trebuie să adopte reguli scrise prin care să reglementeze fumatul din punct de vedere al prevenirii incendiilor. În clădirile cu mai multe birouri, respectiv mai multe entități juridice. Regulile trebuie stabilite de cel care deține clădirea și asumate de utilizatorii acelor spații. Normele prevăd o detaliere a regulilor referitoare la locurile de fumat și a dotărilor obligatorii ale acestora.

Fiecare administrator al unui spațiu public sau al unui loc de muncă trebuie să adopte proceduri interne

(regulamentul intern) referitoare la interzicerea fumatului, potrivit legii, dar și sancțiunile aplicabile, desigur. Stabilirea sancțiunilor este însă atributul angajatorului care trebuie să se asigure că sancțiunile sunt proporționale în raport cu fapta săvârșită. Totuși, legea stabilește că încălcarea normelor privind fumatul în spații interioare este abatere disciplinară gravă – practic. Asta înseamnă că angajatorii pot decide chiar desfacerea contractului de muncă, dacă, să zicem, angajatul repetă fapta.

Sancțiunile, cine le aplică și cui

Și angajatul, și firma pot fi sancționați. Salariatul poate fi sancționat pentru că fumează într-un spațiu închis de la locul de muncă de către poliție, la un control, sau de angajator . șa cum spuneam, vorbim de o abatere disciplinară gravă, sancționabilă conform deciziei angajatorului (trebuie reținut însă că e nevoie de cercetare disciplinară pentru oricare sancțiune aplicată unui angajat, mai puțin mustrarea/avertismentul). Poliția poate aplica în astfel de cazuri angajatului (și nu numai, chiar și unui terț care se află în incintă, în interior) . O amendă între 100 și 500 de lei, prevăzută de lege.

Firma poate fi sancționată de către poliție atunci când se constată că angajații săi sau alte persoane fumează în interior. Persoana juridică poate primi amenzi de câte 5.000 de lei (prima abatere).  10.000 de lei și suspendarea activității (a doua abatere), până la remedierea situației și, In fine, 15.000 de lei și închiderea activității la urmtoarele abateri. Și inspectorii de muncă . Pot aplica sancțiuni atunci când în regulamentul intern nu sunt cuprinse prevederi referitoare la răspunderea disciplinară a salariaților pentru nerespectarea prevederilor legii privind fumatul.

Pauza de țigară
Nu este reglementată de legislația muncii, dar Codul muncii prevede totuși că salariații care lucrează mai mult de șase ore pe zi “au dreptul la pauză de masă și la alte pauze, în condițiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern”

Controale pe gdpr la asociatiile de proprietari

Campania Trecem de criza impreuna #trecemdecrizaimpreuna

Controale pe gdpr la asociatiile de proprietari Controale pe gdpr la asociatiile de proprietari Coltuc si asociatii sunt foarte buni pe gdpr Vezi Gdpr Coltuc si asociatii .  Vezi si #livecoltuc  Citeste mai mult pe https://www.coltuc.ro/controale-la-asociatii-de-proprietari-pe-gdpr/   https://www.coltuc.ro/gdpr-rgpd-sau-data-protection-protectia-date-personale-pentru-toti/ Ce reprezinta Asociatia de Proprietari? Asociatia de Proprietari este forma juridica de organizare si de reprezentare a … Citește mai mult