Vrei sa alegi creditul ipotecar ?

Vrei sa alegi creditul ipotecar

Vrei sa alegi creditul ipotecar ?

Vrei sa alegi creditul ipotecar , iata parerea celor de la Coltuc si Asociatii. Cei mai buni avocati pe drept penal,juridic civil ,banci. Vezi si #livecoltuc .

Iată ce ar trebui să ştii inainte de a merge la bancă şi de a-ti lua banii mult visati pentru achizitionarea bunurilor pe care le doresti.

Vrei să cumperi maşina visurilor tale si nu ai bani? Sau să te vezi cu nişte bani în plus fără să te gândeşti prea mult la viitor?

Cu siguranţă vei recurge la creditul ipotecar,  cea mai des întâlnită formă de creditare. Dar poate ar fi bine să te gândeşti de 1000 de  ori  înainte să intri pe uşile băncii. Lăsând deoparte numeroasele detalii asupra cărora e bine să te informezi atunci când vrei să te împrumuţi. Coltuc si Asociatii scriu pe scurt despre aspectele referitoare la interdicţia de înstrăinare pe care, de obicei, băncile o instituie in contractele de credit.

Să zicem că ipoteca grevează casa în care locuiești și la un moment dat te gândești că ai vrea să vinzi casa și să te muți. Stabilești prețul, găsești potențiali cumpărători. Însă cum stă treabă cu banca în ecuația asta? Interdicția e acolo. Înseamnă ceva?

Ce se întâmplă dacă nu ceri voie băncii și te apuci să vinzi?

Potrivit art. 2.376 Cod civil, actele de dispoziție asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar dacă dobânditorul bunului cunoaște stipulația din contractul de ipotecă ce interzice transferul sau declară că acest transfer este echivalent cu neîndeplinirea obligației garantate.

Persoana vizată de textul de lege este dobânditorul/cumpărătorul, căruia i se acordă această protecție contractuală de a își satisface interesul indiferent dacă a cunoscut ori nu interdicția de înstrăinare.

Implicit, înstrăinătorul (care este debitorul ipotecar) beneficiază de această protecție, actul juridic producându-și în mod valabil efectele urmărite de părți. Problema se pune în situația în care debitorul ipotecar nu a cerut acordul băncii.

Chiar dacă obligația de a nu face pe care o are debitorul poate să nu însemne nimic pentru terții de bună ori rea-credință, ea este totuși o obligație contractuală care trebuie respectată în baza forței obligatorii a contractului (art. 1270 C. civil).

Prin urmare, debitorul înstrăinător va răspunde contractual față de creditorul său (banca) pentru încheierea unui act de înstrăinare ce are ca obiect bunul ipotecat, adică, creditorul va putea cere daune-interese pentru încălcarea obligației.

*( COLTUC SI ASOCIATII )* Epopeea dosarelor avocatilor impotriva bancilor in 2019 pe clauze abuzive banci si denominare chf

Epopeea dosarelor avocatilor impotriva bancilor in 2019 pe clauze abuzive banci si denominare chf

“` Epopeea dosarelor avocatilor impotriva bancilor in 2019 pe clauze abuzive banci si denominare chf 15.415 de dosare impotriva bancilor au fost depuse in 2019 .

Obiectul acestora vizeaza in principal clauzele abuzive banci,dar si executarile silite ilegale ale bancilor prin firmele de recuperare create interpuse “`

 

Urmareste #livecoltuc pentru mai multe detalii

 

 

Ultimul dosar depus de avocati impotriva bancilor este Portal  > Tribunalul BUCUREŞTI  > Informaţii dosar

Informaţii dosar

Informaţii generale

Părţi

Şedinţe

Căi atac

Citare prin publicitate

 

Informaţii generale

Nr. unic (nr. format vechi) : 31954/3/2019
Data inregistrarii 23.10.2019
Data ultimei modificari: 24.10.2019
Sectie: Secţia a-VI-a Civilă
Materie: Litigii cu profesioniştii
Obiect: acţiune în constatare clauze abuzive
Stadiu procesual: Apel

 

Părţi

Nume Calitate parte
RAIFFEISEN BANK SA Apelant
JASSIM SEVGHIN-ILDIZ Intimat

 

 

Şedinţe

Nu există informaţii.

 

Căi atac

Nu există informaţii.

 

 

Citare prin publicitate

Nu există informaţii.

În primul rând, trebuie menționat cadrul legislativ aplicabil în materia clauzelor abuzive. Astfel că, la nivel european, a fost adoptată Directiva nr. 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, care a fost transpusă în legislația națională prin Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori. Însă, la nivel național, pentru litigiile care au ca obiect o

 

acțiune în constatarea clauzelor abuzive dintr-un contract de credit bancar, cadrul legislativ cuprinde, pe lângă Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, și Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

 

Pentru început considerăm necesar a lămuri ce este un contract de credit bancar.

Astfel că, potrivit dispozițiilor art. 7 pct. 2 din Ordonanța de urgență nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 389 din 11 iunie 2010, contractul de credit bancar a fost definit ca fiind contractul prin care un creditor (banca sau o instituție similară) acordă,

 

promite sau stipulează posibilitatea de a acorda unui consumator un credit sub formă de împrumut, amânare la plată sau alte facilități financiare similare, cu excepția contractelor pentru prestarea de servicii în mod continuu ori pentru furnizarea de bunuri de același fel, atunci când consumatorul plătește pentru asemenea servicii sau bunuri în rate, pe durata furnizării lor.

În ce privește clauzele abuzive, Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori stabilește că o clauză contractuală este abuzivă dacă „nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților”.

 

 

Totodată, în Anexa care face parte integrantă din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumator sunt redate, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive.

În continuare, vom analiza procedura de constatare a clauzelor abuzive existente într-un contract de credit bancar, după cum contractual de credit a fost sau nu pus în executare silită.

 

 

Astfel, dacă vorbim de un contract de credit bancar care nu a fost pus în executare silită, consumatorul are dreptul de a exercita o acțiune în constatare, prin care să solicite instanței de judecată să constate caracterul abuziv al unor clauze contractuale.

De reținut este faptul că acțiunea din materia clauzelor abuzive este considerată a fi o acțiune în realizare![1]

Competența materială în soluționarea unei acțiuni în constatare prin care se solicită instanței de judecată să constate caracterul abuziv al unor clauze contractuale se stabilește în funcție de valoarea capătului principal de cerere, devenind competentă fie judecătoria, dacă valoarea este de până la 200.000 lei inclusiv, fie tribunalul, dacă valoarea depășește pragul de 200.000 lei.

Cât privește competența teritorială în soluționarea unei acțiuni în constatare prin care se solicită instanței de judecată să constate caracterul abuziv al unor clauze contractuale, reclamantul-consumator poate introduce acțiunea, fie la instanța de la sediul pârâtului-profesionist, conform dispozițiilor art. 107 alin. (1) Cod procedură civilă, fie la instanța de la domiciliul reclamantului-consumator, conform dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 8 Cod procedură civilă. Deci, ne aflăm în prezența unei competențe alternative.

Acțiunea în constatare prin care se solicită instanței de judecată să constate caracterul abuziv al unor clauze contractuale este o veritabilă cerere de chemare în judecată, și, în consecință, trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 194 Cod procedură civilă:

– numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Totodată, vor fi menționate și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, numărul de telefon, numărul de fax, altele asemenea. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul.

 

*( COLTUC SI ASOCIATII )* Epopeea dosarelor avocatilor impotriva bancilor in 2019 pe clauze abuzive banci si denominare chf

 

 

– numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Totodată, vor fi menționate și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, numărul de telefon, numărul de fax, altele asemenea. Dovada calității de reprezentant se va alătura cererii.

– obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. – arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;

– arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere;

– semnătura.

În ce privește taxa de timbru aferentă unei acțiuni în constatare a caracterului abuziv al unor clauze contractuale, potrivit art. 29 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 80/2013 privind taxele de timbru judiciar, „Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la: (…) f) protecția drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice și asociațiile pentru protecția consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile și interesele legitime ale consumatorilor.” Așadar, de observat este faptul că scutirea de la plata taxei de timbru operează numai în situația în care cererea a fost introdusă de către consumator, nu și în situația în care cererea a fost exercitată de către profesionist.

Mai mult decât atât, scutirea de la plata taxei de timbru judiciar operează atât pentru cererile principale, cât și pentru cererile accesorii.

În practică, deseori, se ridică problema calității procesual pasive în cadrul unei acțiuni în constatare prin care se solicită instanței de judecată să constate caracterul abuziv al unor clauze contractuale.

Considerăm că, indiferent dacă a fost sau nu cesionată creanța, acțiunea în constatare a clauzelor abuzive trebuie introdusă împotriva tuturor părților care privesc acel contract, inclusiv a băncii, dar și împotriva cesionarului, chiar dacă cesiunea a fost comunicată consumatorului-debitor.

Caracterul imprescriptibil al unei acțiuni în constatare a caracterului abuziv al unor clauze contractual:

Potrivit dispozițiilor art. 2502 alin. (2) pct. 3 Cod civil, acțiunea în constatare a caracterului abuziv al unor clauze contractuale este imprescriptibilă extinctiv.

Însă, în situația în care reclamantul-consumator solicită și restituirea sumelor de bani plătite în baza clauzelor declarate ca fiind abuzive, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a desființat actul.

Astfel, întâlnim două situații:

– dacă solicitarea de restituire are caracter accesoriu, termenul de prescripție nu începe să curgă, întrucât nu a fost pronunțată o hotărâre de constatare a caracterului abuziv și a nulității absolute a clauzei;

– dacă solicitarea de restituire este exercitată pe cale principală, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a desființat actul.

Sancțiunea care intervine în situația în care instanța de judecată a constatat caracterul abuziv al unor clauze contractuale – nulitatea absolută:

Clauza considerată abuzivă va fi declarată nulă absolut.

Nulitatea clauzelor abuzive din contractul de împrumut nu va produce efecte și asupra contractului de ipotecă, întrucât ipoteca garantează doar suma acordată prin contractul de credit. Dacă, urmare a constatării caracterului abuziv al unei clauze contractuale se va reduce un element al obligației de plată a debitorului, suma garantată prin contractul de ipotecă se va reduce și ea în mod corespunzător.

Clauzele bancare declarate ca fiind abuzive vor fi considerate ca fiind nescrise sau vor fi înlăturate din cuprinsul contractului de credit.

După constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale, întâlnim două situații:

– contractul de credit se va derula în continuare, în măsura în care nu este afectată însăși cauza acestora;

– contractul de credit nu își mai poate produce efectele după înlăturarea clauzelor considerate abuzive, caz în care consumatorul are dreptul să solicite rezilierea contractului și daune-interese, dacă este cazul.

Instanța de judecată are misiunea de a stabili toate consecințele care decurg din constatarea caracterului abuziv al unei clauze, inclusiv din perspectiva contractelor accesorii.

În continuare vom analiza situația în care un contract de credit bancar a fost pus în executare silită:

Și în această situație, consumatorul are dreptul de a exercita o contestație la executare prin care fie solicită anularea executării silite, fie solicită anularea ori îndreptarea actelor de executare, motivate de caracterul abuziv al unor clauze contractuale.

Termenul de exercitare al contestației la executare:

Cât privește termenul de exercitare al unei contestații la executare, acesta constituie un aspect foarte important, întrucât, în caz de nerespectare al acestuia, instanța de judecată va respinge contestația la executare ca tardiv formulată.

Astfel că, potrivit dispozițiilor art. 715 alin. (1) Cod procedură civilă, ca regulă, termenul general de exercitare al contestației la executare este de 15 zile care începe să curgă de la data la care:

– contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă;

– cel interesat a primit comunicarea sau înștiințarea privind înființarea popririi și cel mai târziu la data la care s-au efectuat primele rețineri de către terțul poprit în situația în care poprirea fost înființată asupra unor venituri periodice;

– debitorul a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația, ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație, pentru situația în care debitorul contesta executarea însăși.

Nu lipsit de relevantă este și faptul că, în cadrul contestației la executare, reclamantul-consumator are posibilitatea de a solicita suspendarea executării silite sau suspendarea provizorie a executării silite.

Potrivit dispozițiilor art. 719 alin. (1) Cod procedură civilă „Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separate”.

Însă, de reținut este faptul că, de regulă, suspendarea se poate dispune numai dacă, în prealabil, cel ce a solicitat-o, a achitat o cauțiune stabilită de instanța de judecată conform dispozițiilor art. 719 alin. (2) și alin. (3) Cod procedură civilă.

Cererea de suspendare se soluționează de instanță prin încheiere, chiar și înaintea termenului fixat pentru judecarea contestației. Părțile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea poate fi atacată, în mod separat, numai cu apel sau, dacă este pronunțată de curtea de apel, numai cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.

Nu în ultimul rând vom analiza efectele hotărârii pronunțate în cadrul contestației la executare:

Distingem două situații:

În cazul în care contestația la executare a fost admisă, instanța de judecată va constata caracterul abuziv al unor clauze contractuale și va dispune fie anularea executării silite, fie anularea ori îndreptarea actelor de executare.

În cazul în care contestația la executare a fost respinsă, executarea silită continuă sau se reia, în cazul în care a fost suspendată, contestatorul putând fi obligat, la cerere, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar când contestația a fost exercitată cu rea-credință, el va fi obligat și la plata unei amenzi

 

 

judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei. Totodată, în cazul în care contestația la executare a fost respinsă, suma reprezentând cauțiunea depusă rămâne indisponibilizată, urmând a servi la acoperirea creanțelor reprezentând fie despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, fie amendă judiciară aplicată de instanță, sau a celor stabilite prin titlul executoriu, după caz, situație în care se va comunica executorului și recipisa de consemnare a acestei sume.

Indiferent de soluția pronunțată în cazul contestației la executare, hotărârea de admitere sau de respingere a contestației – rămasă definitivă – va fi comunicată, din oficiu și de îndată, și executorului judecătoresc.

[1] A se vedea Gabriel Boroi si Mirela Stancu, „Drept Procesual Civil”, ediția a 2-a, Editura Hamangiu, București, 2015.

*( COLTUC SI ASOCIATII )* Epopeea dosarelor avocatilor impotriva bancilor in 2019 pe clauze abuzive banci si denominare chf

 

articol scris de Coltuc Marius Vicentiu,manager http://www.coltucsiasociatii.ro

 

Controale pe gdpr la asociatiile de proprietari

Campania Trecem de criza impreuna #trecemdecrizaimpreuna

Controale pe gdpr la asociatiile de proprietari

Controale pe gdpr la asociatiile de proprietari Coltuc si asociatii sunt foarte buni pe gdpr Vezi Gdpr Coltuc si asociatii .  Vezi si #livecoltuc 

Citeste mai mult pe https://www.coltuc.ro/controale-la-asociatii-de-proprietari-pe-gdpr/

 

Ce reprezinta Asociatia de Proprietari?

Asociatia de Proprietari este forma juridica de organizare si de reprezentare a intereselor comune ale proprietarilor unui condominium, recunoscuta de lege.

Prin  cladire sau bloc de locuinte se intelege o proprietate imobiliara formata din apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta  . (proprietatea individuala) si proprietatea comuna indiviza, aferenta in cota-parte fiecareia dintre proprietatile individuale si de care nu poate fi separata.

Proprietatea individuala si proprietatea comuna aferente fiecarui proprietar constituie o unitate imobiliara in cadrul condominiumului.

Asociatia de Proprietari devine, prin sentinta judecatoreasca, persoana juridica cu caracter non-profit. Non-profit inseamna ca sumele provenite din venituri  . (dobanzi bancare, inchirieri spatii/elemente din proprietatea comuna, profit din activitati lucrative, sponsorizari, subventii, finantari nerambursabile, penalizari etc.)  . Se folosesc numai pentru imbunatatirea sau repararea proprietatii comune. Pentru dezvoltarea condominiumului, pentru remunerarea membrilor activi, pentru investitii in scopurile asociatiei etc.. In functie de hotararile adunarii generale a proprietarilor, membri ai asociatiei.

Pentru simplitate si eficienta manageriala este bine ca Asociatia de Proprietari sa se constituie pe o scara sau tronson de cladire. In conditiile in care proprietatea comuna este delimitata (proprietarilor unei scari nu le apartin elemente din proprietatea comuna aferenta celorlalte scari). Acolo unde numarul proprietarilor este sub 20, Asociatia de Proprietari se va constitui fie pe grupe de cladiri (scari) cu minim 3 proprietari, fie pentru minim 3 proprietari conform O.G. nr. 26/2000 (art. 4).

Ce avantaje confera, dupa infiintare, Asociatia de Proprietari?

Cu exceptia aspectului privind necesitatea infiintarii Asociatiei de Proprietari ca obligatie a proprietarilor pentru propria lor proprietate. Aceasta unica forma de organizare mai confera si urmatoarele avantaje, unele stabilite prin prevederi legale :

1. Calitatea de persoana juridica cu drepturi depline in fata oricarei institutii publice de stat sau private;
2. Scutire de impozit pe veniturile obtinute de asociatie din inchirieri ale spatiilor comune, din activitati economice de orice natura etc., in conditiile legii;
3. Scutire la plata T.V.A. pentru activitatile desfasurate de asociatia de proprietari;
4. Scutire la plata taxei judiciare de timbru pentru actiunile in instanta impotriva restantierilor;
5. Scutire la plata taxei judiciare de timbru pentru actiunile in instanta impotriva furnizorilor de servicii publice (RADET etc.) privind respectarea drepturilor consumatorilor;
6. Privilegiu imobiliar asupra bunurilor mobile si imobile ale restantierilor, la judecatorie, astfel incat la data vanzarii apartamentelor/spatiilor . Aceasta operatiune sa nu se poata face decat dupa achitarea datoriilor catre asociatie;

7. Negocierea directa a contractelor de furnizare si intermedierea serviciilor publice de utilitati;

8. Aplicarea unui sistem propriu de penalizari, aducator de venituri, compensatoare pierderilor, pentru asociatie;
9. Eliminarea fraudelor financiar-contabile si a muncii la “negru”;
10. Obtinerea de credite avantajoase, cu dobanda subventionata, pentru lucrari de reabilitare, consolidare, modernizare;
11. Obtinere de finantari nerambursabile pentru proiecte in cadrul asociatiei de proprietari;
12. Posibilitatea deschiderii de conturi la orice banca;
13. Posibilitatea retribuirii tuturor celor care se implica in activitati practice sau cu raspundere in cadrul asociatiei;
14. Posibilitatea initierii de catre proprietari a unor afaceri in numele asociatiei de proprietari;
15. Aplicarea unor programe sociale de sprijinire a persoanelor cu dificultati financiare;
16. Posibilitatea contorizarii individuale a consumurilor de apa, gaze etc.;
17. Posibilitatea asociatiei de a deveni intermediar de servicii publice si colector de taxe si impozite locale, activitati aducatoare de venituri;
18. Posibilitatea concesionarii/inchirierii spatiilor verzi din jurul cladirii s.a.

Inchiriez o locuinta. Cum fac? La #livecoltuc 01.10.2019 Vezi

Inchiriez o locuinta. Cum fac La #livecoltuc 01.10.2019 Vezi

Inchiriez o locuinta. Cum fac?

La #livecoltuc 01.10.2019

Inchiriez o locuinta  Cum fac La #livecoltuc 01.10.2019. coltucsiasociatii.ro sunt cei mai buni pe imobiliare.Au avocati foarte buni.Vezi si #livecoltuc

Contract de închiriere imobil (locuință)

Contractul de închiriere, numit și contract de locațiuneeste înscrisul prin care o persoană se obligă să-i asigure alteia folosinţa temporară, totală sau parţială a unei suprafeţe locative în schimbul unei sume de bani (chiria).

Forma. Contractul de locațiune se poate încheia în mod valabil atât sub semnătură privată (“de mână”), cât și în formă autentică, la notariat, caz în care constituie titlu executoriu cu privire la plata chiriei.  Contractul se poate autentifica la orice notar public din România, indiferent de localizarea imobilului de închiriat sau a domiciliului părților.

Regim fiscal. Contractul de închiriere se înregistrează la organele fiscale teritoriale şi trebuie să cuprindă în mod obligatoriu date precum valoarea chiriei lunare, locul şi condiţiile în care se realizează primirea şi restituirea cheilor.

Durata contractului de închiriere nu poate fi mai mare de 49 de ani. Dacă părţile stipulează un termen mai lung, acesta se reduce de drept la 49 de ani.

Cadrul legal cu privire la închirierea sau locațiunea bunurilor mobile sau imobile îl reprezintă art. 1777 și următoarele din Noul Cod Civil.

Acte necesare la notariat

  • actele de identificare ale părților (proprietar și chiriaș);
  • certificat de căsătorie proprietari (dacă este cazul);
  • actul de proprietate al bunului de închiriat;
  • dacă imobilul este intabulat, documentația cadastrală și încheierea de înscriere în cartea funciară;
  • extras de carte funciară pentru informare (se poate obține prin intermediul biroului notarial);
  • certificat de performanță energetică.

Coltuc si asociatii are pagina facebook

Coltuc si asociatii are pagina de facebook

Coltuc si asociatii are pagina de facebook

Coltuc si asociatii are pagina facebook ,https://www.facebook.com/coltucsiasociatii.ro. Multumim pentru like .Va apreciem.Vezi si #livecoltuc

 

https://www.facebook.com/coltucsiasociatii.ro/

 

https://www.facebook.com/coltucsiasociatii.ro/
https://www.facebook.com/coltucsiasociatii.ro/

 

 

Coltuc si asociatii are pagina de facebook

 

https://www.facebook.com/coltucsiasociatii.ro/

 

facebook (pronunțat /’feis.buk/ v. AFI) este un site web de tip rețea de socializare din Internet, creat de către Mark Zuckerberg în anul 2004 pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate, dar și persoane încă necunoscute. În acest moment facebook este una dintre cele mai răspândite rețele sociale din lume. Utilizatorii pot intra în această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole, stabilite inițial odată cu completarea formularului de înscriere conținând o serie întreagă de întrebări personale. În prezent (noiembrie 2015) site-ul facebook are circa 1.44 mild. membri în toată lumea [4]. Apreciat a fi al doilea site social mondial după google.com, luat după numărul de vizite, facebook face parte din fenomenul recent denumit Web 2.0.

Creat inițial la HarvardSUA, facebook era la origine o rețea socială cu circuit inchis pentru studenții acestei universități; ulterior ea s-a deschis și altor universități americane. La început verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului, dar începând din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor. Imediat rețeaua facebook a devenit foarte populară dar și controversată, fiind interzisă în câteva țări din Orientul Mijlociu. De asemenea, prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran.

În primele nouă luni din anul 2010 facebook a înregistrat un profit net de 355 de milioane de dolari la venituri de 1,2 miliarde de dolari [5].

În România facebook avea 0,5 milioane de utilizatori în ianuarie 2010 și 2,4 milioane în ianuarie 2011 [6]. În septembrie 2011 România avea peste 3,7 milioane de utlizatori de facebook [7].