COVID-19 SI POZITIA CU ANGAJATII Ce trebuie să știi ca angajator

coltuc-si-asociatii-consultanta-firme-criza-covid-19-infiintari-firme-recuperare-creante

COVID-19 SI POZITIA CU ANGAJATII Ce trebuie să știi ca angajator

 

Update 16 martie 2020: ca urmare a publicării decretul de urgență de către Președintele României, munca la domiciliu și telemunca pot fi ambele dispuse prin act unilateral al angajatorului (conform legii, acestea se făceau prin act adițional la contractul indvidual de muncă).

Se suspendă o parte din controalele din partea ITM-ului. Află tot ce trebuie să faci în cazul unui control din partea ITM-ul cu angajați care lucrează de acasă

1. Stabilirea unor programe individualizate de muncă

Care se face cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză, în conformitate cu prevederile art. 118 din Codul Munciicu respectarea duratei normale legale a timpului de muncă care este, ca regulă de 40 de ore pe săptămână, 8 ore pe zi conform art. 112, alin. (1) din Codul muncii.

Prin program individualizat de munca putem avea ca exemplu, atat de prevenire, cat si ca situatie exceptionala, modificarea programului standard de la 09 la 17:00, de exemplu, la adoptarea unui program care să-l ajute pe angajat sa se ferească de perioadele aglomerate în care sunt folosite mijloacele de transport în comun, deci să-l treacă la un program de la ora 08 la ora 16:00.

Însă acest program se particularizează în funcție de fiecare angajat și nevoile atat personale, cat si profesionale ale acestuia.

Ce trebuie să reții este că trecerea la un program individualizat de muncă se face numai cu acordul sau la solicitarea salariatului. Așadar, angajatorul nu poate să vină mâine să-ți zică că ți-a schimbat programul.

2. Modificarea temporară a locului de muncă la domiciliul salariatului, făcută în mod unilateral de angajator

Modificarea temporară a locului de muncă la domiciliul salariatului, în conformitate cu prevederile art. 108-110 din Codul Muncii, unilateral, în conformitate cu prevederile art. 48 din același act normativ, sau prin acordul părților, cu precizarea în mod expres în decizia sau, după caz, în actul adițional de modificare a locului de muncă, a următoarelor elemente:

  • faptul că salariatul lucrează de la domiciliu;
  • perioada în care se aplică această măsură;
  • programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului său și modalitatea concretă de realizare a controlului;
  • obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime și materialelor pe care le utilizează în activitate, precum şi al produselor finite pe care le realizează.

Utile: care e diferența între munca la domiciliu și telemunca

Munca la domiciliu este o forma de munca la distanța efectuata de către acei salariati, așa cum îi defineste codul muncii la art. 108, care îndeplinesc, la domiciliul lor atribuțiile specifice funcției pe care o dețin (spre exemplu, inginer de software care lucrează remote sau operator de call-center). Elementul esențial este că se face la domiciliul salariatului.

Telemunca este o forma de organizare a muncii în care o activitate poate fi efectuată cel puțin o zi pe luna sau saptamana în alt loc decat cel organizat de către angajator, deci nu neapărat la domiciliul salariatului, ci poate la un prieten sau la o rudă.

Bine de știut: ce înseamnă modificarea contractului individual de muncă prin acordul părților și unilateral

Din legislație reies două distincții, respectiv ca un contract de munca poate fi modificat prin acordul părților (art. 41 Codul Muncii) sau unilateral de către angajator (art. 48 Codul Muncii).

Regula o reprezintă acordul părților, iar excepția atunci când angajatorul decide să modifice unilateral (adică de unul singur) contractul de muncă, conform dispozițiilor legale, fără a mai avea nevoie de un acord al salariatului în acest sens.

Modificarea este prin acordul părților atunci cand atat angajatul, cat si angajatorul sunt de acord sa modifice aceleași elemente ale contractului de munca.

De exemplu, dacă angajatul dorește un program de la 10 la 18:00, deoarece trebuie să își ducă copilul la scoala în fiecare dimineață la ora 09:00, iar angajatorul este de acord cu aceasta deoarece are nevoie de cineva care sa ramana într-o ședință importantă de la 17:30 la 18:00, pot conveni la modificarea programului.

Însă modificarea este unilaterală la inițiativa angajatorului dacă programul de la 08:00 la 16:00 este instituit pentru protejarea sănătății salariatului și ferirea sa de locurile aglomerate pentru a nu fi expus riscului de contaminare cu COVID-19 sau orice altă boală considerată periculoasă.

3. Telemunca

Desfășurarea activității prin telemuncă, în urma încheierii unui act adițional la contractul individual de muncă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, atunci când îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține salariatul presupune folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor. 

Altfel spus, dacă munca pe care o face angajatul se poate realiza de la distanță (remote) atunci se poate opta pentru telemuncă. 

Actul adițional care modifică contractul individual de muncă va conține următoarele elemente:

  • precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă;
  • perioada și/sau zilele în care telesalariatul își desfășoară activitatea la un loc de muncă organizat de angajator;
  • locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, convenite de părți;
  • programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului și modalitatea concretă de realizare a controlului;
  • modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;
  • responsabilitățile părților convenite în funcție de locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, inclusiv responsabilitățile din domeniul securității și sănătății în muncă;
  • obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz;
  • obligația angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozițiile din reglementările legale, din contractul colectiv de munca aplicabil și/sau regulamentul intern, în materia protecției datelor cu caracter personal, precum și obligația telesalariatului de a respecta aceste prevederi;
  • condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă, precum cele de internet, cablu, imprimantă etc.

În cazul instituirii, în condițiile legii, a stării de carantină sau în caz de forță majoră, contractul individual de muncă se va suspenda de drept, în conformitate cu prevederile art. 50 lit. c) și f) din Codul Muncii.

În această situație, angajatorul are obligația de a asigura instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă.

Utile: munca la domiciliu vs. telemunca – asemănări și deosebiri

De aici trebuie făcută distincția între munca la domiciliu prevăzută de art. 108-110 din Codul Muncii și telemunca prevăzută de Legea nr. 81/2018 privind desfășurarea activității prin telemunca.

În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce le revin, telesalariații organizează programul de lucru de comun acord cu angajatorul, în conformitate cu prevederile contractului individual de muncă, regulamentului intern și/sau contractului colectiv de muncă aplicabil, în condițiile legii.

În schimb, la munca la domiciliu salariatii își vor stabili singuri programul de lucru.

La cele două forme de muncă, angajatorul este în drept să verifice activitatea salariatului, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, în condițiile legii.

În cazul activității de telemuncă, contractul individual de muncă conține, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (2) din Codul Muncii, următoarele:

a) precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă;

b) perioada și/sau zilele în care telesalariatul își desfășoară activitatea la un loc de muncă organizat de angajator;

c) locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, convenite de părți;

d) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului și modalitatea concretă de realizare a controlului;

e) modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;

f) responsabilitățile părților convenite în funcție de locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, inclusiv responsabilitățile din domeniul securității și sănătății în muncă în conformitate cu prevederile art. 7 și 8;

g) obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz;

h) obligația angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozițiile din reglementările legale, din contractul colectiv de muncă aplicabil și/sau regulamentul intern, în materia protecției datelor cu caracter personal, precum și obligația telesalariatului de a respecta aceste prevederi;

i) măsurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul angajaților și care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod regulat;

j) condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă.

Contractul individual de muncă la domiciliu se încheie numai în formă scrisă şi conţine, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (2) din Codul Muncii, următoarele:

a) precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu;

b) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului său şi modalitatea concretă de realizare a controlului;

c) obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime şi materialelor pe care le utilizează în activitate, precum şi al produselor finite pe care le realizează.

 

INFORMATII OFERITE DE AVOCATII EXTERNI AFILIATI https://avocatzamfirescu.ro/

 

Cercetare disciplinară 2020 sau Cum dau afara legal Tot ce trebuie să știe angajatorii

Cercetare disciplinară 2020 sau Cum dau afara legal Tot ce trebuie să știe angajatorii

Cercetare disciplinară 2020 sau Cum dau afara legal : Tot ce trebuie să știe angajatorii

Raspunde Coltuc Marius Vicentiu,CEO Coltuc si asociatii https://coltucsiasociatii.ro/

Salariații care încalcă anumite reguli la locul de muncă pot fi sancționați de angajator, dar nu fără să se facă o cercetare disciplinară înainte .(doar un avertisment scris poate fi dat fără cercetare). Este o rigoare impusă de Codul muncii și care trebuie obligatoriu respectată, pentru ca sancționarea să fie legală.

Abaterea disciplinară, potrivit Codului muncii

Este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune/ inacțiune vinovată a salariatului, prin care a încălcat normele legale. Regulamentul intern, contractul individual ori contractul colectiv de muncă aplicabil sau ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.

1. Etapele ce trebuie parcurse într-o cercetare disciplinară

Cercetarea debutează cu o sesizare scrisă, făcută de orice persoană din firmă, continuă cu numirea unei comisii și convocarea salariatului. Chiar dacă nu vine să stea de vorbă cu comisia și să-și facă apărarea, asta nu înseamnă că sancțiunea nu poate fi dată. La final, comisia face un referat și propune, eventual, o sancțiune, însă nu ea este cea care sancționează efectiv. În fine, dacă salariatul e sancționat, el are dreptul la radierea sancțiunii peste un anumit interval de timp – un aspect uitat adesea de angajatori. O cercetare disciplinară care sare peste anumite proceduri poate fi contestată de salariat în instanță . Si, așa cum ne-au indicat mai mulți specialiști, există numeroase procese câștigate de salariați în sensul acesta.

Notă: Pe larg, despre toate etapele unei cercetări disciplinare puteți citi mai multe aici.

2. Documentele ce nu trebuie să lipsească

Codul muncii nu face decât mici referiri la un act sau altul din cadrul cercetării disciplinare – singura referire expresă este la decizia de sancționare. De ce facem însă acte pentru fiecare dintre etapele procedurii? Pentru că e nevoie ca tot demersul de sancționare a salariatului .Să fie cât mai transparent și mai greu de sancționat de judecător, dacă se ajunge până la el.
Actele necesare într-o cercetare sunt:
-referatul de cercetare disciplinară; decizia de numire a comisiei de cercetare disciplinară.
-actul de convocare la cercetare; procesul-verbal de cercetare disciplinară (pot fi mai multe, după caz);
-decizia de sancționare și decizia de radiere a sancțiunii aplicate.

Notă: Câteva chestiuni esențiale despre fiecare dintre acestea regăsiți aici.

3. Câteva idei de reținut în legătură cu referatul de cercetare disciplinară

Practic, vorbim de actul care dă startul unei cercetări, în cele mai multe cazuri. Indicat este ca referatul să fie un document .Pe care orice salariat să-l poată lua și completa oricând consideră că trebuie să aducă ceva la cunoștința șefilor. Întrucât Codul muncii prevede că sancționarea unei abateri disciplinare se face în cel mult șase luni de când a fost comisă. Nici referatul nu poate fi făcut după această dată, pentru că ar fi irelevant. De asemenea, nu are importanță cine îl face. Putând fi un alt salariat, un superior ierarhic ș.a.m.d. Foarte important în legătură cu conținutul acestuia e că nu trebuie să cuprindă o propunere de sancțiune . Nu trebuie adus la cunoștința salariatului.

Notă: Alte detalii importante despre referat găsiți în acest material.

4. E important ca regulamentul intern să cuprindă cât mai multe abateri

Din Codul muncii aflăm că, printre altele, regulamentul intern trebuie să includă și abaterile disciplinare. Totuși, cât de multe abateri ar trebui să cuprindă un regulament? Cei mai mulți angajatori se limitează la a menționa cu titlu general faptele ce pot constitui abateri disciplinare. Rezultatul fiind imposibilitatea nu doar a încadrării unei fapte concrete a salariatului în această categorie. Ci și a aplicării unei sancțiuni disciplinare, după cum ne-a explicat un specialist. Ideal este e ca angajatorii să fie cât mai specifici atunci când scriu regulamentul. O enumerare cuprinzătoare poate preveni anularea în instanță a deciziilor de aplicare a sancțiunilor disciplinare.

Notă: Mai multe despre includerea abaterilor în regulamentele interne regăsiți aici.

5. Ce trebuie făcut când salariatul refuză să primească convocatorul?

Este obligatoriu ca salariatul cercetat să fie convocat în scris la cercetare. Fără convocator și fără îndeplinirea procedurii de convocare așa cum scrie în lege. Cercetarea disciplinară stă pe o bază șubredă și ușor de demontat în instanță. Convocarea o poate face fie reprezentantul legal al angajatorului, fie un alt împuternicit, fie comisia de cercetare disciplinară, fie un reprezentant al comisiei. Primirea convocatorului nu e esențială, ci doar îndeplinirea procedurii. Spre exemplu, când documentul de convocare e înmânat personal, la muncă, și salariatul refuză să-l primească, pentru a considera procedura îndeplinită, tot ce trebuie e un martor și un proces-verbal.