Clauze abuzive banci

Clauze abuzive banci

Clauze abuzive banci

Coltuc si Asociatii 

In legatura cu actionarea in instanta, a bancilor pentru desfintarea clauzelor abuzive din cadrul contractelor de credit este bine sa cunoasteti urmatoarele.

Conform prevederilor legale in vigoare:

Art. 4 din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori

(1) O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract. Creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

(2) O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita . Fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate . Sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv.

Astfel de clauze abuzive pot consta in urmatoarele:

Clauze care permit modificarea ratei dobanzii in mod unilateral de catre banca, fara a preciza conditiile precise in care poate interveni o asemenea modificare:

Clauzele din actele aditionale la contractul de credit, din notificari sau din comunicarile ce au modificat rata dobanzii.

Este necesara nulitatatea actelor subsecvente contractului de credit ce face obiectul acestei actiuni intrucat:
In urma constatarii nulitatii clauzelor abuzive din contractul de credit care permiteau modificarea unilaterala a contractelor de credit de catre banca, trebuie constatata si nulitatea actelor subsecvente;
Contractul este legea partilor, el putand fi modificat doar prin acordul partilor, astfel ca modificarea marjei de catre banca este nelegala intrucat nu e stabilita inca de la incheierea contractului si nici nu poate fi determinabila la acel moment.
Clauza din contractul de credit, referitoare la comisionul de rambursare;

Clauzele referitoare la:

Declararea scadentei anticipate a creditului in cazul oricarei altei obligatii asumate prin prezentul contract;
Declararea anticipata a creditului ca urmare a incalcarii de catre imprumutat/co-platitor/garant ipotecar a obligatiilor ce decurg din orice alt contract la care este parte si cu privire la care banca considera ca ar afecta respectarea obligatiilor in prezentul contract;
Declararea anticipata a creditului in situatia in care banca considera ca oricare din actele de constituire a garantiilor nu mai sunt apte de a fi puse in executare;
Debitarea automata a conturilor imprumutatului;

02.12.2019 Accident de munca – Ce trebuie sa stiu

accident munca coltuc si asociatii

02.12.2019 Accident de munca – Ce trebuie sa stiu

Accident de munca – Ce trebuie sa stiu ( Coltuc si Asociatii)

La #cumfac COLTUC SI ASOCIATII www.coltucsiasociatii.ro

Whatsapp 0745150894

Ce spune legea cu privire la accidentele de munca

Legea prevede, in primul rand, faptul ca angajatorul are obligatia de a tine evidenta accidentelor de munca . Ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale si a a incidentelor periculoase. Totodata, compania are si obligatia de a elabora pentru autoritatile competente rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai. Pentru a nu lasa loc de interpretari. Legislatia explica ce se intelege prin fiecare dintre acesti termeni.
Definirea accidentelor de munca si a altor incidente de aceasta natura .
Normele cu privire la accidentele de munca sunt reglementate de Legea 319 din 2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca.

Potrivit acesteia, defintiile termenilor cu privire la incidentele si accidentele de munca sunt:

g) accident de munca – vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala. Care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu. Si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
h) boala profesionala – afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici. Chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului. In procesul de munca;
o) incident periculos – evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe. Rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament de munca. Sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman, care nu a afectat lucratorii. Dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube materiale.
q) accident usor – eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai acordarea primelor ingrijiri medicale. Si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de 3 zile;

Cand poate fi considerat un eveniment accident de munca

Totodata, legea face o definire complexa a accidentului de munca. Conform acesteia, este accident de munca:
a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public. Inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive. In tara sau in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural-sportive organizate. In timpul si din cauza indeplinirii acestor activitati;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieti omenesti;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa . Pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat;
f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii. Daca se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice. In calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat de acestia In timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului;

g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucratorului la locul de munca . Organizat de angajator si invers;

h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice .

La locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca;

i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima. Ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca. Pe durata normala de deplasare;
j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca. Utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala. Echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator. Daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;
k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate de angajator. Precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane. Delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii. Pe durata si traseul prevazute in documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari. In baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini.

In timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;

n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii profesionale. In timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundatie. Alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.
(2) In situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) si l), deplasarea trebuie sa se faca fara abateri nejustificate de la traseul normal . Si, de asemenea, transportul sa se faca in conditiile prevazute de reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de circulatie in vigoare.

Clasificarea accidentelor de munca

Totodata, o clasificare a accidentelor de munca, conform legislatiei in vigoare, imparte aceste accidente in:
a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza.

Ce obligatii are angajatorul cu privire la prevenirea si anuntarea accidentelor de munca

Obligatiile angajatorului in privinta accidentelor de munca sunt prevazute la Art. 13 din Legea securitatii si sanatatii in munca.
In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca . Si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca . Precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca. Prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor;
b) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura. Bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii;
c) sa obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca. Inainte de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale;
d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin . In domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;
e) sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca. Tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor;

f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit.

Precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati. Prin propria competenta sau prin servicii externe;

g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor. Cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;
h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca. Asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare;
i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica;
j) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor.

Corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic. Si, dupa caz ontrolul psihologic periodic, ulterior angajarii;

k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific
l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;
m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;
n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor;
o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane;
q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;

r) sa asigure echipamente individuale de protectie;
s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie.

In acelasi timp, angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele . Imediat cum a aflat de ele inspectoratului teritorial de munca.  Asiguratorului, cat si organelor de urmarire penala, dupa caz.

Obligatiile angajatilor pentru prevenirea si raportarea accidentelor de munca
Angajatii trebuie sa desfasoare activitatea astfel incat sa nu se expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala. Totodata, angajatii au si obligatia de a-si desfasura activitatea fara sa expuna alte persoane la accidente.

Legea mai prevede pentru angajati si urmatoarele obligatii:

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii. In special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate . Sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte . Dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului . Sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.

Orice eveniment trebuie comunicat imediat angajatorului, de catre manager sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.
Ce risca cei care nu respecta prevederile legale cu privire la accidentele de munca
In cazul in care angajatorul nu ia masurile legale de protectie a muncii si expune personalul la un pericol real de accidentare sau imbolnavire profesionala. Acesta este pasibil de amenda sau inchisoare pentru o perioada de 1-2 ani.
Daca angajatorul nu ia masuri de protectie a muncii si se produc accidente de munca. Acesta risca amenda sau inchisoare de pana la 2 ani, in functie de gravitatea consecintelor. Amenzile variaza in functie de consecintele faptelor si pot fi de la 3.000 la 10.000 de lei.

Ce se intampla in cazul unui accident. Ce pasi trebuie sa parcurga angajatul si angajatorul

Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:
a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca;
b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmata. Deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca . Lucratorilor la angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane date disparute;
c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti. In cazul suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune.

Rezultatul cercetarii se va consemna intr-un proces-verbal.

In cazul unui deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment. Institutia medico-legala competenta este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca. In termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legala.
In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu. Organele de politie rutiera competente vor trimite institutiilor si/sau persoanelor fizice/juridice prevazute la Art. 29 alin. (1) lit. a) si b). In termen de 5 zile de la data solicitarii, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului.

Odata ce se constanta accidentul, angajatorul are obligatia de a raporta evenimentul la CNPP, care va verifica situatia.

Comunicarea poate fi facuta si de asigurat sau de familia acestuia, in cazul in care accidentul de munca s-a soldat cu decesul asiguratului. Legea mentioneaza ca in scopul stabilirii caracterului profesional al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca. CNPP poate coordona direct cercetarea accidentului. Poate efectua o ancheta proprie sau poate evalua dosarul de cercetare intocmit de comisia angajatorului, dupa caz.

Ce drepturi are un angajat sau familia sa in cazul unui accident de munca

Daca s-a produs un accident de munca, victima are o serie de drepturi care sa-i permita sa se recupereze in urma evenimentului. In Legea nr. 346/2002 putem gasi toate dispozitiile cu privire la drepturile angajatilor care au suferit un accident de munca.
Aceasta lege prevede faptul ca asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale face parte din sistemul de asigurari sociale. Este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protectia sociala a salariatilor . Impotriva diminuarii sau pierderii capacitatii de munca si decesului acestora ca urmare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Aceasta asigurare este obligatorie pentru toti cei ce utilizeaza forta de munca angajata cu contract individual de munca.

Legea prevede si faptul ca angajatii romani care presteaza munca in strainatate din dispozitia angajatorilor romani au calitatea de asigurat.

Cat si cetatenii straini sau apatrizii care presteaza munca pentru angajatori romani, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania.

De aceasta asigurare beneficiaza, conform legii, si persoane care nu au CIM, printre care:

•    asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;
•    comanditati, administratori sau manageri;
•    membri ai asociatiei familiale;
•    persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;
•    persoane angajate in institutii internationale;
•    proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere;
•    persoane care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati private in domeniul forestier;
•    membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura;
•    alte persoane interesate, care isi desfasoara activitatea pe baza altor raporturi juridice decat cele mentionate anterior.

Daca angajatul este victima unui accident de munca, el are dreptul la:

•    reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca;
•    reabilitare si reconversie profesionala;
•    indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca;
•    indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatie pentru reducerea timpului de munca;
•    compensatii pentru atingerea integritatii;
•    despagubiri in caz de deces;
•    rambursari de cheltuieli.

Reabilitarea medicala a angajatilor care au suferit un accident de munca

Printre serviciile gratuite de care beneficiaza un angajat care a suferit un accident de munca se numara:
•    asistenta medicala de urgenta la locul accidentului, in mijloacele de transport specializate si in unitatile spitalicesti;
•    tratament medical ambulatoriu, analize medicale si medicamente, prescrise de medic;
•    servicii medicale in spitale sau in clinici specializate pentru boli profesionale;
•    tratament de recuperare a capacitatii de munca in unitati de specialitate;
•    servicii de chirurgie reparatorie;
•    cure balneoclimaterice;
•    investigatii de specialitate si analize de laborator, necesare in vederea stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor;
•    dispozitive medicale in vederea corectarii si recuperarii deficientelor organice, functionale sau fizice.
•    programe individuale de recuperare, inclusiv tratament balnear, daca medicul specialist al CNPP considera oportune aceste tratamente
•    tratamentul medical in perioada programului individual de recuperare, precum si cazarea si masa in unitatile medicale

Aceste servicii sunt asigurate de Casa Nationala de Pensii Publica (CNPP) pana la restabilirea starii de sanatate sau ameliorarea deficientelor de sanatate survenite.

Reabilitare si reconversie profesionala dupa un accident de munca

La solicitarea angajatului care a suferit un accident de munca, CNPP poate acorda servicii de reabilitare si reconversie profesionala. Pe durata cursurilor de calificare si reconversie.  CNPP acorda o indemnizatie lunara de 70% din salariul de baza brut al persoanei asigurate. Avut la data survenirii accidentului de munca sau a bolii profesionale.
Indemnizatia se acorda numai daca persoana participa la cursuri si daca aceasta nu beneficiaza, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie. De indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca sau de pensie de invaliditate gradul III, acordata potrivit legii .

Indemnizatia acordata in urma unui accident de munca

Asiguratii beneficiaza de o indemnizatie pe perioada in care se afla in incapacitate temporara de munca in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale. In baza unui certificat medical vizat obligatoriu, prin grija angajatorului, de directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti. Respectiv de casa teritoriala de pensii in a carei raza se afla sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului.
Indemnizatia este de 80% din media veniturilor salariale brute realizate in ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului si va fi suportata. In primele 3 zile de incapacitate, de catre angajator. Incepand din a 4-a zi de incapacitate. Banii se asigura din contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
In cazul urgentelor medico-chirurgicale, cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca . Este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului.

Indemnizatia se acorda 180 de zile in intervalul de un an, socotita din prima zi de concediu medical.

Concediul medical poate fi prelungit, pentru maximum 90 de zile, in functie de evolutia cazului si de rezultatele actiunilor de recuperare. Medicul este cel care decide reluarea activitatii in acelasi loc de munca sau in alt loc de munca . Ori poate propune chiar pensionarea de invaliditate.

Rambursari de cheltuieli

In cazul unui accident de munca, CNPP, va rambursa cheltuielile cu transportul de urgenta, in cazuri temeinic justificate. Atunci cand salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decat cele uzuale.
Asiguratul isi va primi banii inapoi si in cazul aplicarii dispozitivelor medicale implantabile prin interventie chirurgicala. CNPP va rambursa si banii cheltuiti pe confectionarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare. Daca acestea au fost deteriorate in urma unui accident de munca soldat cu vatamari corporale.

Compensatii pentru atingerea integritatii

Asiguratii care, in urma accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, raman cu leziuni permanente.  Care produc deficiente si reduc capacitatea de munca intre 20-50%, au dreptul la o compensatie pentru atingerea integritatii.  Acest drept se acorda la solicitarea persoanei indreptatite si doar pe baza deciziei medicului CNPP.
Compensatia pentru atingerea integritatii reprezinta o suma fixa in bani si se acorda integral, o singura data. Fara a afecta celelalte drepturi sau indemnizatii la care este indreptatit asiguratul, si nu este luata in baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi. Cuantumul compensatiei pentru atingerea integritatii se stabileste in functie de gravitatea leziunii. In limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute.

Despagubiri pentru familie in caz de deces

Despagubirile in caz de deces sunt si ele acoperite de asigurarea pentru accidente de munca. In cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale. De despagubire va beneficia o singura persoana, care poate fi: sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul. In conditiile dreptului comun, sau, in lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Pentru obtinerea despagubirii in caz de deces, cererea se depune la sediul CNPP, insotita de actele din care rezulta dreptul solicitantului. In cazul deciziei de admitere a cererii, plata se va realiza in termen de 15 zile.  Cuantumul despagubirii in caz de deces este de 4 salarii medii brute.
Aceste drepturi se acorda in baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de munca pentru accidentele de munca si in baza formularului de declarare finala a bolii profesionale.
Orice angajator si angajat trebuie sa cunoasca aceste aspecte, indiferent daca a fost sau nu implicat de-a lungul timpului intr-un accident de munca.

Lansare #cumfac de catre (COLTUC SI ASOCIATII www.coltucsiasociatii.ro Whatsapp 0745150894)

#cumfac - COLTUC -SI-ASOCIATII

Lansare #cumfac de catre (COLTUC SI ASOCIATII www.coltucsiasociatii.ro Whatsapp 0745150894)

 

In fiecare zi veti primi sfaturi de la Coltuc si Asociatii ofera consultanta gdpr,juridica/avocati

DACA AVETI O FIRMA SAU DACA AVETI PROBLEME CA PERSOANA FIZICA URMARITI-NE

Astazi 29.11.2019 la #cumfac
„CUM DAU LEGAL AFARA UN SALARIAT CA SI ANGAJATOR”

 

Contractul individual de muncă poate înceta:

De drept
La acordul părților sau
Prin manifestarea unilaterală de voință a uneia dintre părți(concediere sau demisie)
Atunci când angajatorul are inițiativa să dea afară angajatul suntem în prezența celui de-al treilea caz, și anume ”concedierea”.

Concedierea nu poate fi realizată pe baza unor criterii discriminatorii, precum sex, orientare sexuală. C aracteristici genetice, vârstă, rasă, culoare etc. Sau pentru exercitarea dreptului la grevă sau a drepturilor sindicale.

Concedierea poate fi dispusă atât pentru motive care țin de persoana salariatului (subiective) (A) . Sau pentru motive care nu țin de persoana salariatului(obiective)(B)

A. Concediere pentru motive care țin de persoana salariatului

Există 4 cazuri de concediere pentru motive care țin de persoana salariatului:

săvârșirea abaterii grave/a unor abateri repetate
arest preventiv sau la domiciliu
constatarea inaptitudinii fizice/psihice
dacă salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat

Etapele concedierii

Termenul de preaviz
Termenul de preaviz este stabilit prin contractul individual sau colectiv de muncă . Incepe să curgă de la data comunicării salariatului a deciziei de concediere.
Preavizul are scopul de a nu permite surprinderea angajatului printr-o măsură inopinată (deci un rol de protecție), Codul muncii impunând ca durata minimă a preavizului să fie de 20 de zile lucrătoare. Părțile fiind însă libere să negocieze/stabilească, de comun acord. Prin însuși contractul individual/colectiv de muncă sau prin încheierea unui act adițional o durată mai mare.

Decizia de concediere
Este obligatoriu ca decizia:

să fie emisă în scris și comunicată salariatului
să fie motivată în fapt și în drept. (sub sancțiunea nulității absolute)
să conțină durata preavizului
să precizeze criteriile de stabilire a ordinii de priorități (în cazul concedierilor colective)
să conțină lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant.
De asemenea, decizia de concediere trebuie să cuprindă precizări . Cu privire la termenul în care poate fi contestată și instanța judecătorească la care se contestă.

În caz de conflict de muncă, angajatorul NU poate invoca în fața instanței alte motive de fapt sau de drept . Decât cele precizate în decizia de concediere.

Angajatorul este obligat de a emite decizia de concediere în termen de 30 de zile calendaristice. In cazul în care intervine concedierea pentru unul din motivele următoare:

Salariatul este arestat preventiv/domiciliu pentru mai mult de 30 de zile
Salariatul este declarat inapt fizic/psihic
Salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat.

În ultimele două cazuri, persoanele în cauză beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare. (sunt exceptate persoanele aflate în perioada de probă – contractul poate înceta oricând în acest caz)

Dacă salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate. Angajatorul trebuie să emită decizia de concediere cu respectarea dispozițiilor din legislație.

Decizia de concediere produce efecte de la data comunicării ei către salariat.

Realizarea unei cercetări disciplinare prealabile

Aceasta se efectuează:

în cazul săvârșirii de către salariat a unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii, precum și
în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat (cnf. Art. 63 coroborat cu art. 61, Codul Muncii)

Realizarea unei oferte de redistribuire în muncă

 

Angajatorul are obligația de a-i propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu pregătirea profesională . Sau cu capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a muncii, însă numai:

în cazul în care se constată inaptitudinea fizică/psihică a salariatului, fapt ce face imposibilă realizarea atribuțiilor sale . Dacă salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat.
Totodată, dacă angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante, acesta are, totuși, obligația de a solicita sprijinul agenției teritoriale de ocupare a forței de muncă . In vederea redistribuirii salariatului, corespunzător pregătirii sale profesionale. În acest caz, salariatul are la dispoziție 3 zile lucrătoare de la comunicarea angajatorului . Pentru a-și manifesta în scris consimțământul cu privire la noul loc de muncă oferit.

Dacă salariatul nu își manifestă consimțământul, dar și după notificarea cazului catre agenția națională de ocupare a forței de muncă. Angajatorul poate să dispună liber concedierea salariatului

B.Concedierea pentru motive obiective

Salariaţii concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana lor beneficiază de măsuri active de combatere a şomajului şi pot beneficia de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege.

Concedierea poate fi individuală sau colectivă.

Concedierea colectivă

Concedierea colectivă presupune ca, într-o perioada de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu țin de persoana salariatului, să fie disponibilizați un număr de salariați.

În cazul concedierii colective, angajatorul are obligația să inițieze consultări cu sindicatul sau cu reprezentanții salariaților cu privire la:

Metodele de evitare a concedierilor colective sau de reducere de salariați care vor fi concediați

Atenuarea consecințelor concedierii prin recurgerea la măsuri sociale care vizează sprijin pentru recalificare sau reconversie profesionala
În perioada în care au loc aceste consultări, angajatorul are obligația să furnizeze în timp util toate informațiile relevante și să notifice în scris sindicatului/reprezentanților salariaților următoarele:

Numărul total și categoriile de angajați
Motivele care determină concedierea preconizată
Numărul și categoriile de salariați care vor fi afectați de concediere
Măsurile avute în vedere pentru limitarea concedierilor
Criteriile avute în vedere pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere
Data sau perioada în care vor avea loc concedierile.

Angajatorul are obligația de a comunica o copie a acestor informații inspectoratului teritorial de muncă și agenției teritoriale de ocupare a forței de muncă la aceeași dată la care a comunicat-o sindicatului sau reprezentanților salariaților.

Sindicatul sau reprezentanții pot propune angajatorului măsuri în vedereq evitării concedierilor sau diminuării numărului salariaților concendiați, într-un termen de 10 zile.

Dacă în urma consultărilor cu sindicatul, angajatorul decide aplicarea măsurii de concediere colectivă, acesta are obligația de a notifica în scris inspectoratul teritorial de muncă cu cel puțin 30 de zile calendaristice anterioare datei emiterii deciziilor de concediere.

Notificarea trebuie să cuprindă toate informațiile relevante cu privire la:

intenția de concediere colectivă, precum și
rezultatele consultărilor cu sindicatul sau reprezentanții salariaților,
numărul salariaților afectați de concediere și
data de la care sau perioada în care vor avea loc aceste concedieri.
Angajările după concedierea colectivă

In termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectiva are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reinfiintat in aceeasi activitate, fara examen, concurs sau perioada de proba.
Angajatorul are obligația de a transmite salariaților concediați (de pe posturile a căror activitate este reluată în aceleași condiții) o comunicae scrisă pin care sunt informați cu privire la reluarea activității.

Salariații au un termen de 5 zile calendaristice pentru a confirma locul de muncă oferit, în caz contrar angajatorul poate face noi încadrări.  Această prevedere nu se aplică salariaților din instituțiile publice și autoritățile publice și nici contractelor individuale pe perioadă determinată.

Concedierea nelegală

Concedierile realizate fără respectarea condițiilor menționate sunt considerate nelegale, și ca atare, sunt lovite de nulitate absolută.

In acest caz, instanta va dispune anularea concedierii, iar angajatorul poate fi obligat la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.

Părțile vor fi repuse în situația anterioară emiterii actului de concediere, la cererea salariatului.

Dacă salariatul nu solicită repunerea în situația anterioară, contractul individual de muncă va înceta de drept la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești.
Sfaturi oferite de COLTUC SI ASOCIATII – www.coltucsiasociatii.ro