#livecoltuc – Cazul Caracal
Vezi #livecoltuc – Cazul Caracal intre a fi sau a nu fi . Multumim coltucsiasociatii.ro pentru implicare Vezi Cum Acum . Multumim #livecoltuc .
Tonel Pop aruncă BOMBA în cazul Caracal: A găsit elemente care RĂSTOARNĂ cazul pe înregistrările de la 112
“Am studiat din nou o parte din dosar. S-a revenit la o colaborare profesională și principială cu procurorii de caz. Am studiat cu procurorii transcriptul discuției Alexandrei de la 112 și se vor retranscrie elemente din partea audio, am evidențiat lucruri importante care pot avea impact în acest caz. Aceste elemente pot schimba traiectoria anchetei.
Mâine se va relua audierea domnului Dincă, iar domnii procurori vor acționa pentru a verifica pe camere de câte ori a părăsit sala avocatul lui Dincă.
Se va acționa procedural și eventual se vor relua acele acte care nu întrunesc condițiile procedurale să ne asigurăm că mai apoi nu este contestată ancheta”, a declarat Tonel Pop .
Caracal#livecoltuc – Cazul Caracal intre a fi sau a nu fi este un municipiu în județul Olt, Oltenia, România.
Fosta reședință a județului Romanați, Caracal este al doilea municipiu ca populație după reședința de județ Slatina. Teritoriul administrativ al municipiului are o suprafață de 7.472 hectare, iar populația este de 30.954 locuitori.
Municipiul Caracal este situat la intersecția DN6 (București – Craiova – Timișoara, E70) cu drumurile naționale Corabia – Râmnicu Vâlcea – Sibiu (DN54, DN64) beneficiind în același timp și de un important nod de cale ferată care completează transportul rutier cu cel feroviar. Are o poziție geografică ce îl situează la 40 km de portul fluvial Corabia, la 55 km de aeroportul Craiova și, beneficiind de rețeaua feroviară, se justifică dezvoltarea rețelei de drumuri naționale și județene.
carácal sm [At: BARCIANU / Pl: ~i / E: nct] (Zlg) Râs2 (Lynx lynx).
Municipiul Caracal
Este situat în sudul țării, la vest de Olt, la intersecția paralelei 44″7′ latitudine nordică cu meridianul de 24″21′ longitudine estică. Este așezat la marginea răsăriteană a Câmpiei Romanaților, la contactul dintre subdiviziunile acesteia, Câmpul Înalt Leu-Rotunda și terasa Caracal.
În subteran, este străbătut de râul Gologan. În afară de valea pârâului Gologan, mai există încă o apă curgătoare, sub denumirea de Valea Torentului.
Această vale puțin adâncită (6 – 8m), vine dinspre vestul orașului, traversează șoseaua Celaru și se desfășoară de-a lungul străzii Mărăști.Prelungindu-se până la valea Gologanului. După cum numele îi spune, valea este seacă, având apă numai în timpul ploilor torențiale.
Caracalul este împrejmuit de pădurile de la Comanca
Fărcașele, Hotărani și Reșca. Zona geografică în care se află orașul Caracal are un climat temperat continental. Cu ușoare influențe submediteraneene. Plantele din această zonă sunt specifice arealului stepei. Inlocuite în prezent, aproape în totalitate, de culturi agricole. Vegetația naturală (spontană) din zona Caracal se încadrează în asociația de silvostepă (pajiște alternând cu pădure), în partea sudică și vestică și de luncă pe valea Tesluiului și Oltului.
Fauna este cea caracteristică stepei și silvostepei.
Prima atestare documentară a Caracalului, într-un hrisov, datează din 17 noiembrie (XI) 1538.
Situat în câmpia Romanațiului, Caracalul este plin de vestigii care dovedesc locuirea acestui ținut încă din preistorie. Stau dovadă descoperirile arheologice din vremurile paleoliticului, neoliticului și din epoca bronzului. Se află situat între ruinele castrului roman Romula (com. Resca, la nord de Caracal) și ale cetății Sucidava (Corabia).
În oraș se află ruinele unui turn care a fost atribuit de folclor împăratului roman Caracalla (217), de la numele căruia ar proveni denumirea orașului. O altă opinie ar fi că numele orașului provine din limba cumană sau peceneagă: “kara kale” . Adică cetatea neagră. Moșia Caracalului a făcut parte inițial din imensa avere a familiei Craioveștilor. În 1589, când Mihnea Turcitul a hotărât modul de împărțire al averilor acestei familii. Caracalul a intrat pe seama domnească, creându-se cadrul pentru dezvoltarea urbană.
Mihai Viteazul și-a făcut aici o curte domnească și o biserică. Tot Mihai Viteazul a ridicat Caracalul la rang de oraș.
Cea mai veche biserică păstrată din sec. XVI este biserica Domnească Ovidenia ctitorită de domnul Pătrașcu cel Bun. Pe care Mihai Viteazul a avut-o ani buni una din reședințe, având o curte de unde își administra cele 23 de moșii din împrejurimi.
În biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Jianu, se află înmormântat haiducul Iancu Jianu.
Unirea Principatelor la 1859 are lăsate urme și la Caracal. Deputatul Ioan Dumitriu în Divanul Ad-hoc al acelor ani se află înmormântat în Biserica Toți Sfinții, biserică ctitorită la 1818. În această biserică se află Icoana Sfântului Cristofor – Sfântul cu cap de lup.
În timpul celor două conflagrații mondiale Caracalul s-a evidențiat cu două regimente care s-au acoperit de glorie în lupta pentru țară: Regimentul II Romanați și Regimentul 2 Călărași.
Municipiul Caracal
Se întinde pe o suprafață de 72 km², în câmpia Romanațiului din sud-estul Olteniei. Dacă, în conformitate cu o statistică a anului 1845, Caracalul avea la acea vreme în cele 10 mahalale, 952 de familii, deci aproximativ 5.000 de locuitori. Recensământul din anul 2002 înregistrează un număr de 36.406 de locuitori, din care 2.000 de tineri plecați la studii în țară.
Cu mii de ani în urmă, se poate spune că a fost o așezare (sat), situată mai târziu pe vechiul drum roman ce lega Sucidava de Romula-Malva. Această afirmație este dovedită de nucleele de piatră specifice culturii de prund, unelte de silex și ciocane de piatră cu locașuri de înmănușare. Descoperite cu ocazia amenajării parcului „Constantin Poroineanu”. Fosile animaliere, fragmente de vase pictate și de ceramică reprezentând cultura Vădastra, obiecte de bronz și de fier.